Recenzie

la cartea „Şcoala Teologică din Basarabia (1812-1917)”, autor EŢCO Diana, publicată la Editura Tehnica-Info, Chişinău, 2017 (450 p.) 

Îstoria românilor din spaţiul pruto-nistrean sub dominația Imperiului Rus (1812-1917) este un subiect de cercetare abordat tot mai frecvent în ultima perioadă. Cu atât mai mult, în anul aniversar – Centenarul Marii Uniri, au văzut lumina tiparului un șir de studii care, în baza materialelor documentare de arhivă, prezintă diverse domenii ale vieţii social-politice şi culturale ale Basarabiei. Printre acestea se numără și monografia cercetătoarei Diana Eţco „Şcoala Teologică din Basarabia (1812-1917)” – un studiu ştiinţific multidimensional despre sistemul de învățământ teologic basarabean aflat sub dominaţia ţaristă.

Cercetarea diverselor aspecte ale sistemului basarabean de educaţie spirituală şi ale politicii ţarismului în acest domeniu reprezintă un interes deosebit pentru cunoaşterea şi aprecierea corectă a evoluţiei proceselor şi evenimentelor din spaţiul acestei regiuni.

Autoarea monografiei, dna Diana Eţco, licenţiată a Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii de Stat din Moldova, în anii 1998-2001 a urmat stagiul doctoral la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În anul 2003 Diana Eţco a susţinut cu succes teza de doctor în istorie cu tema „Învăţământul teologic din Basarabia (1812-1917)”. Teza de doctor, dar și investigaţiile minuţioase privitoare la tema în cauză, întreprinse de cercetătoare în anii care au urmat, s-au încununat cu elaborarea monografiei în cauză.

Lucrarea, bazată pe un vast suport documentar, prezintă o imagine integră a evoluției învăţământului teologic din Basarabia în limitele cronologice ale anilor 1812-1917, în condiţiile dominaţiei autocratice a Imperiului Rus şi a impactului asupra evoluţiei societății basarabene prin studierea şi reflectarea componentelor principale ale activităţii şcolii teologice. Studiul vizează probleme care, din cauza unor circumstanţe istorice, politice sau ideologice, nu au constituit obiectul unei cercetări profunde în literatura de specialitate pe o perioadă îndelungată. În lucrarea apărută, numeroasele aspecte ale subiectului de cercetare au fost analizate atât în dinamica istorică ce au cunoscut-o, cât şi în interdependenţa lor.

Pornind de la faptul că imperativul cercetării istorice contemporane ține de efectuarea unor investigaţii știinţifice obiective, în lucrare este combătută viziunea ideologizată referitoare la contextul politic al evoluţiei şcolii teologice din Basarabia la diferite etape. Autoarea a ținut să  prezinte acest aspect sub impactul unor concepţii oficiale atât în istoriografia ţaristă, cât şi în cea sovietică.

Monografia „Şcoala teologică din Basarabia (1812-1917)”, ca formă, conţinut şi structură are următoarea alcătuire:

Cuprins;

Prefață de prof.univ., dr.hab. Demir Dragnev, membru corespodent al Academiei de Științe a Moldovei;

Introducere;

1. Istoriografia și sursele referitoare la istoria Şcolii Teologice din Basarabia;
2. Şcoala Teologică din Basarabia de la anexarea provinciei la Rusia până la reformele modernizatoare (1812-1868);

III. Şcoala Teologică din Basarabia în perioada reformelor din anii ’60-’70 ai secolului al XIX-lea;

1. Şcoala Teologică din Basarabia în perioada reacției țariste din anii 1884-1905;
2. Şcoala Teologică din Basarabia la început de secol XX.

Bibliografie;

Anexe;

Şcoala Teologică din Basarabia în imagini.

În conținutul ei, lucrarea cuprinde analiza istoriografiei şi a surselor la temă, expunerea complexă a evoluţiei învăţământului teologic din cadrul Seminarului Teologic din Chişinău, şcolile duhovniceşti şi şcoala eparhială, şcolile primare bisericeşti, în cadrul a cinci capitole şi subcapitole ce cuprind următoarele perioade istorice:

• anexarea Basarabiei la Imperiul Rus de la 1812;
• perioada reformelor modernizatoare din anii ’60 – ’70 ai secolului al XIX-lea;
• perioada intensificării reacţiei ţariste din anii ’80 ai sec. al XIX-lea – începutul sec. XX;
• perioada crizei politice din Imperiul Rus după revoluţia din 1905 până la unirea
  Basarabiei cu România din 1918.

Pe paginile lucrării în cauză cititorilor interesați de problema în cauză le sunt oferite  informații despre necesitatea, importanţa, înfiinţarea şi funcţionarea şcolilor de factură teologică pe parcursul a peste un secol. S-au consemnat principalele etape ale evoluţiei acestor şcoli, contingentul de elevi, cadrele didactice, programele de studii, literatura didactică, bibliotecile, impactul transformărilor social-politice din societatea Imperiului Rus asupra şcolii teologice din Basarabia.

În concluzie, volumul recenzat e unul reuşit ca structură şi conţinut, de o ţinută ştiinţifică de apreciat. Prin urmare, monografia „Şcoala Teologică din Basarabia (1812-1917)” elaborată într-un an aniversar, se încropeşte într-o lucrare de valoare în literatura de specialitate, care poate fi utilizată la redactarea unor lucrări de sinteză consacrate istoriei Basarabiei, istoriei Bisericii din Basarabia, precum şi ale istoriei învăţământului basarabean. Având un conţinut informaţional bogat, asociat cu imagini și anexe, lucrarea poate contribui la îmbogăţirea viziunilor teoretice actuale, referitoare la Școala Teologică din Basarabia sub regim ţarist, oferind un eventual suport factologic şi teoretic consistent pentru istorici, teologi, sociologi şi politologi.

În încheiere, nu ne rămâne decât să felicităm autoarea, dna Diana Ețco pentru această publicaţie preţioasă şi utilă, studierea căreia va contribui și la elucidarea unor procese social-politice şi ideologice actuale, ale căror începuturi sunt puternic ancorate în trecutul istoric al Basarabiei sub regimul ţarist, ce a luat sfârşit o sută de ani în urmă.

 

Pr. Octavian Moşin, dr. conf. univ.

Universitatea de Stat din Moldova,

Facultatea de Istorie şi Filosofie