Drumul pocăinței, ziua a LXVII-a: Trădarea rănește și întunecă, dar pocăința vindecă și aduce lumină
Iată-ne ajunși și în Miercurea Mare. Ne cuprind fiori aparte, stând alături de Mântuitorul, Care este trădat, vândut cu preț de rob; toate acestea le îndură pentru ridicarea și vindecarea omului.
Dumnezeu Se smerește din dragoste față de făptura Sa, coborând până la suferință, pentru a-i deschide calea mântuirii.
Astăzi, mai limpede ca oricând, se așază înaintea noastră două căi: trădarea lui Iuda și pocăința inimii.
Fie ne alipim de cele trecătoare și Îl vindem pe Hristos pentru lucruri mărunte, fie ne întoarcem din adâncul sufletului, cerând iertare pentru toate fărădelegile pe care le săvârșim și dorind o viață curată.
Trădarea rănește și întunecă, dar pocăința vindecă și aduce lumină.
Să alegem întoarcerea, nu îndepărtarea.
Să râvnim îndreptarea vieții!
Să rămânem alături de Mântuitorul!
Pr. Octavian Moșin
Înscris în
Resurse
Lasă un răspuns