De la suflet la suflet: ziua a XVII-a
„E ușor a scrie versuri (și nu doar), când nimic nu ai a spune…”, zicea poetul.
Poate o fi și așa, însă în ultima vreme mi-a trimis Domnul oameni care de-a dreptul vorbesc în versuri, dar și gândesc profund, și trăiesc intens.
Chiar astăzi un taximetrist mi-a recitat timp de jumătate de oră poeziile pe care le scrie din mers, adică în timpul lucrului.
Erau poezii despre viață, despre sensul acesteia, despre mamă, copii, relația între soți, rude, vecini, despre cât de frumoasă este natura în fiecare anotimp…, ca să ajungem la credință și la plecarea dincolo.
Nu știu câtă școală avea omul, dar nu o dată unul dintre aceștia este în stare să transmită un mesaj atât de puternic, încât, prin sinceritate și profunzime, să răscolească cele mai adânci colțuri ale sufletului.
Îl ascultam și simțeam că îi vibrează vocea, dar și strunele inimii. Pentru că ceea ce transmitea, acolo își avea izvorul.
Să vorbim, să scriem, să cântăm… să ne rugăm din inimă.
Preot Octavian Moșin
Înscris în
Resurse
Lasă un răspuns