Judecarea aproapelui nu aduce decât o bucurie iluzorie, dar de fapt îți lasă profunde răni
Astăzi judecarea aproapelui a intrat în multe minți. La orice ceremonie toate discuțiile se rezumă la critica politicienilor, a juriștilor, a medicilor, a pedagogilor… și chiar a preoților.
Antrenați în discuții aprinse, vorbitorii ne lasă cu impresia că toți sunt răi. Și dacă i-ai întreba pe cei care judecă dacă este și cineva bun, ar spune că doar el este onest, gospodar, specialist și, poate, interlocutorul lui de azi.
Judecarea aproapelui nu aduce decât o bucurie iluzorie, de fapt îți lasă profunde răni, întuneric și rătăciri sufletești față de cei din jur.
„Dacă vrei să păstrezi pacea sufletească, să eviţi pe toate căile să-i judeci pe ceilalţi. Neosândirea fratelui şi tăcerea păzesc pacea sufletului. Când omul se află în această stare, primeşte revelaţii dumnezeieşti.”, ne învață Sf. Serafim de Sarov, apoi continuă: „Pentru a nu cădea în judecarea aproapelui, ai grijă să nu primeşti niciun cuget rău despre nimeni şi să fii mort pentru toţi.”
Înscris în
Resurse
Lasă un răspuns