De multă vreme am vrut să ajung la mănăstirea Căldărușani din România. Aici am găsit o liniște aparte. Mănăstirea era semipustie, căci toți nevoitorii, în frunte cu părintele stareț, erau pe câmp. Doar doi nevoitori săvârșeau Pavecernița Mică.

Așa a rânduit Domnul să ajung tocmai într-o zi însemnată, cea în care s-a născut marele duhovnic Sofian Boghiu, pământeanul nostru. Ar fi împlinit 105 ani.

Osemintele sale pământești sunt așezate în cimitirul acestei faimoase mănăstiri.

Am stat de vorbă cu părintele Sofian, spunându-i gândurile și frământările prin care trec, săvârșind slujba litiei pentru veșnica lui odihnă cu drepții.

În spatele mormântului său, pe placă este scris: ”Odihnește Doamne cu drepții pe adormitul robul Tău Arhimandritul Sofian. Cămara Ta Mântuitorule o văd împodobită și îmbrăcăminte nu am ca să intru întrânsa. Luminează-mi haina sufletului meu, dătătorule de lumină și mă mântuiește”.

Aceste cuvinte îl caracterizează prin slujirea plină de smerenie și de dragoste față de Dumnezeu.

Alături de el este așezat mormântul fratelui său, ierodiaconul Lucian Boghiu (1925-1989), de pe crucea căruia citim următoarele:

”Pe-ntinsul câmp al vieții orfan am pribegit și eu nădăjduind în Domnul, sprijinitorul meu frate.

De ai în inimă îndurare aprinde-un pai de lumânare, iar în rugăciunea ta rogu-te, nu mă uita.

Ierod. Lucian

Dormi în pace, frate drag!”.

Din aceste rânduri deslușim legătura și dragostea frățească până la despărțirea din această viață.

Iar pe verso îi scriu credincioșii care l-au cunoscut și iubit atât de mult:

”Părinte Lucian, prea devreme ți s-a-nchis a vieții carte cu slujirea-ți plină de evlavie cu care mâgâiai sufletele noastre. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să te aibă în lumina Sa cea sfântă. Nu-ți vom uita chipul senin și blând cu zâmbet de copil și smerita-ți răbdare. Părinte Lucian ”Dormi în pace”, credincioșii”.

De rând cu acești doi stâlpi ai credinței zac și alți nevoitori și ascultător basarabeni.

Călugării spun că toate crucile de fier din fața altarului bisericii a cimitirului sunt ale basarabenilor.

Odihniți-vă în pace!

La plecare am săvârșit o rugăciune de mulțumire la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, adusă aici de călugării refugiați de la Noul Neamț.

PS: Nu ar fi fost posibilă acest pelerinaj spre Căldărușani și alte câteva mănăstiri din preajma Bucureștilor dacă nu ne însoțea și ghida dragul nostru fate întru Hristos, medicul Dorin Luca.