Pe urmele nevoitorilor basarabeni – Mănăstirea Surpatele
Cu o deosebită căldură am fost primiți în mai multe mănăstiri vâlcene. Un loc cu totul aprte, parcă ascuns de lume, a fost Mănăstirea Surpatele.
Le-am prins pe măcuțe cum strângeau perele din curtea mănăstirii, iar una mergea cu apă sfințită și stropea toate edificiile mănăstirești.
Mi s-a întipărit zâmbetul nevoitoarelor, care emana atâta căldură și dragoste.
Și aici am descoperit două monahii basarabene, care și-au ales din timp locul odihnei de veci în această mănăstire.
E vorba de monahia Taisia Nani (n.15.04.1919-d.20.01.2003), care mai multă vreme a făcut ascultare la Episcopia Râmnicu Vâlcea. Era o iscusită croitoreasă, fiind apreciată pentru smerenia cu care își ducea ascultările.
Dânsa deși nu ținea de această vatră monahală, fiind apropiată sufletește de maica stareță de la Surpatele, a prefrat să fie adusă aici și înhumată lângă zidurile bisericii.
De rând cu ea este așezată în ”dormitorul” de veci monahia Tecla Lașcu (n.12.12.1914-d.29.04.1992), despre care nu am putut afla prea multe.
Cea care adună mai multă lume în această mănăstire este icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului ”Smolenskaia”, care, potrivit mărturiior, a fost adusă în mănăstire aproximativ în anul 1953 de către schimonahia Antonina Oprea (n.02.07.1904-d.25.12.1997), originară din Pașcani și care ajunge stareță la Mănăstirea Brâncoveni. Pe când era stareță a descoperit această icoană în clopotnița unei parohii din apropierea Mănăstirii Brâncoveni. Maica le povestea nevoitoarelor că într-o zi un preot din parohia învecinată a cerut ajutorul măicuțelor să facă ordine în clopotniță, unde au fost găsite câteva sfințenii, inclusiv această icoană. O copie mai mică a acesteia se află în muzeul Mănăstirii Brâncoveni, iar această icoană a devenit podoaba aleasă a mănăstirii. Se prespune că a fost ascunsă de refugiații basarabeni în timpul Războiului II Mondial.
Acest chip al Născătoarei s-a descoperit a fi grabnic ajutător în special pentru dăruirea de copii.
Încă un lucru interesant l-am descoperit în mănăstirea din vecinătate, cea Dintr-un Lemn. Or, din cauza alunecărilor de teren călugărițele de la Surpatele o vreme s-au retras în această mănăstire.
La Mănăstirea Dintr-un Lemn s-a nevoit Arhimandritul Chesarie-Constantin Gheorghescu, care a trecut la Domnul acum câteva luni. Dacă îl prindeam în viață la sigur ne-ar fi povestit mai multe despre nevoitorii basarabeni. În schimb, am primit în dar, de la măicuța ce a îngrijit de părintele, Pomelnicul său personal, din care desprindem personalități distinse basarabene. Am identificat peste douăzeci de ierarhi, călugări și călugărițe, toți refugiați din Basarabia.
Lasă un răspuns