Gătindu-ne de Duminica Mare
Suntem în perioada dintre Înălțare și Pogorârea Sfântului Duh. E un timp al așteptării Sf. Duh, pe care îl vom simți pogorându-se în câteva zile. Deşi, odată coborât atunci, îl simțim mereu în sfintele rugăciuni.
Pe trimiterea Sfântului Duh este întemeiată şi Biserica în chip văzut, iar noi, adunați în comun, trăim lucrarea sfințitoare a dumnezeirii.
Totul ar fi zadarnic fără intervenția lui Dumnezeu, fără mila și grija Sa. Viața e un non-sens fără Dumnezeu.
„Domnul iubește atât de mult pe om că îi dă darurile Sfântului Duh. Dar până ce învață să păstreze harul, sufletul trece prin multe furtuni.”, ne zice Sf. Siluan Athonitul.
Ar trebui să depunem acest efort al dobândirii harului și al lucrării acestuia în viața noastră, căci: „Dumnezeu S-a făcut purtător de trup, pentru ca omul să poată deveni purtător de Duh Sfânt.”, ne învață Sf. Atanasie cel Mare.
Circa un deceniu, în fiecare zi de miercuri, la capela studențească din cadrul Universității de Stat din Moldova, săvârșim Acatistul Sfântului Duh. În acești ani am avut posibilitatea să mă minunez de atâtea ori că ce este cu neputință la oameni e posibil cu ajutorul lui Dumnezeu.
Cât de mult pătrund în firea rugătoare aceste cuvinte rostite din adâncul inimii: ”Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și te sălășluiește întru noi”. Sute de tineri mi-au mărturisit că atât de minunat au lucrat aceste rugăciuni în viața lor, dar nu înainte de a-şi fi lăsat toată nădejdea întru Domnul și a se fi rugat cu osârdie.
„Când sufletul s-a predat cu totul voii lui Dumnezeu, Domnul însuşi începe să-l călăuzească şi sufletul este învăţat în chip nemijlocit de Dumnezeu, în vreme ce înainte era povăţuit de învăţători şi de Scripturi. Dar rareori se întâmplă ca învăţătorul sufletului să fie Domnul Însuşi prin harul Duhului Sfânt, şi puţini sunt cei ce cunosc aceasta; numai cei ce vieţuiesc după voia lui Dumnezeu.” (Sf. Siluan Athonitul).
Duhul Sfânt este aducător de lumină și de înțelepciune, încălzește, mângâie, alină… și ne ajută să ne ridicăm din tina păcatelor.
Însă e nevoie de o rugăciune sinceră și curată, dezinteresată și atunci Dumnezeu ne cercetează și ne ajută să depășim cadrul lumesc.
„Omul trupesc însă se supune la fiecare pas materiei trupului şi se împiedică în litera rugăciunii, nefiind în stare să o prefacă în duh, fiind el însuşi doar trup. Duhul sfânt şi curat al rugăciunii nu poate fi pătruns de duhul necurat, captiv al trupului.”, ne mărturisește Sf. Ioan de Kronștatdt.
Zeci de tineri au venit să-mi spună că rugăciunea i-a întâlnim, i-a împrietenit și i-a ajutat să ajungă la o adevărată dragoste. Fie ca și de acum înainte rugăciunea să ne unească în același duh al credinței, nădejdei și dragostei, pentru ca toți să fim una în Domnul!
Preot Octavian MOȘIN
P.S. Vă așteptăm cu mult drag în fiecare zi de miercuri, ora 18.00, la Biserica ”Întâmpinarea Domnului” din incinta USM, unde săvârșim slujba Acatistului Sf. Duh, de viață dătătorul, aducător de multă înțelepciune.
Lasă un răspuns